MUNTELE CĂSARU
Traseul turistic vă invită în lumea magică și sălbatică a Muntelui Căsaru (1583 m) care aparține Munților Bârgău și se situează între valea Blajului la sud-vest, depresiunea Colibița la sud, Izvorul Hânganilor – Șaua Tomnatic – Pârâul Surpătura la est și Defileul Bârgăului la nord-vest, legându-se spre est, dincolo de Șaua Tomnaticului, de culmea Măgurița – Arșița – Dealul Ariilor.
Munții Bârgăului sunt localizați în grupa nordică a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei), între valea Someșului Mare la NV, Valea Măriei la N, Valea Coșnei-Valea Dornei și Valea Dornișoarei la E, Șaua Terha-Șaua Dălbidan-Valea Colbului la SE, Depresiunea Colibița și Valea Bistriței la SV, Pârâul Muntelui-Pasul Strâmba și Valea Strâmbei la V. Sunt extinși pe o suprafață de 1500 kmp, culminează în vârful Heniu Mare (1611 m) și se învecinează cu Munții Rodnei la N, Munții Suhardului la NE, Depresiunea Dornelor la E, Munții Călimani la S și Dealurile Bistriței la V. Din punct de vedere tectonic și structural, Munții Bârgăului sunt alcătuiți dintr-o suprafață dezvoltată pe formațiunile sedimentare ale flișului transcarpatic (gresii, marne, conglomerate, argile), străpunsă de corpuri magmatice intrusive, alcătuite din andezite, diorite și dacite, care aparțin zonei subvulcanice Țibleș – Toroiaga – Rodna de Sud – Bârgău, din cadrul lanțului eruptiv neogen Oaș – Igniș – Gutâi – Călimani – Gurghiu – Harghita.
Masivele magmatice intrusive din Munții Bârgăului, au aspect de clăi imense, poartă local denumirea de măguri, și domină suprafețele din jur modelate pe roci sedimentare. Aceste masive magmatice sunt repartizate pe trei sectoare:
– Bârgăul de nord, între valea Someșului Mare și valea Leșului: Bucnitori, Măgura Mare, Măgura Corni, Măgura lui Arsente, Chicera Mare, Chicera Mică, Măgura Neagră, Dealul Ciosa, Chicera Drăganului;
– Bârgăul central, între valea Leșului și valea Bârgăului: Heniu, Erboasa, Dealul Pietrei, Miroslava, Lăzăroaia, Zimbroaia, Tășuleasa, Răchițeaua, Măgura Calului;
– Bârgăul de sud, între valea Bârgăului și valea Bistriței: Căsaru-Măgurița-Dealul Ariilor, Cornu, Măgura, Buba.
Din punct de vedere geologic, în cadrul Muntelui Căsaru se întrepătrund două unități tectonice distincte:
– un masiv magmatic intrusiv (stok) din andezite cu amfiboli și piroxeni, înconjurat de corpuri magmatice mai mici (silluri, dykeuri), din aceleași roci;
– un înveliș de roci sedimentare, de vârstă oligo-miocenă (chattian-burdigalian), reprezentat de gresi calcaroase, marne și argile marnoase.
Corpul magmatic principal din Muntele Căsaru s-a format prin injectarea magmelor în formațiunile sedimentare preexistente ale anticlinalului Colibița – Miroslava – Leșu, în intervalul sarmațian superior-pannonian inferior (acum 11,9-10,6 milioane de ani). Axul acestui anticlinal se află avale de cabanele de la Valea Străjii.
În anul 2016 Muntele Căsaru a fost inclus în „Situl Natura 2000 Cușma”, arie naturală protejată de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Traseul turistic are o lungime de 16 km (dus-întors), cu o diferență de nivel pozitivă de 803 m (780-1583 m), iar timpul estimativ de parcurs fiind de 5-6 ore vara, respectiv 7-8 ore iarna. De-a lungul traseului puteți admira peisaje care îți taie respirația, arbori seculari, numeroase formațiuni geologice, specii de plante, păsări, reptile și amfibieni, ciuperci, iar dacă sunteți „norocoși” chiar și carnivore mari. Din loc în loc, ne putem informa despre fauna și flora protejată care se regăsește pe muntele Căsaru consultând panourile amplasate de-a lungul traseului. De asemenea, ne putem odihni în locurile special amenajate și răcori cu cea mai pură apă din zonă pe care o găsim în fântânițele de pe traseu.
Traseul este alcătuit din mai multe tronsoane:
1) Tronsonul Surpătură-Cahăn, are o lungime de 3,6 km, cu o diferență de nivel pozitivă de 280 m (780 m-1060 m), iar timpul estimativ de parcurs este de 1-2 ore; se poate parcurge „la pas”, cu bicicleta sau cu autoturismul. Tronsonul urmărește drumul auto forestier Surupătura, prin păduri tinere de fag, molid, brad și paltin de munte. De-a lungul tronsonului se pot observa numeroase aspecte de geodiversitate cu felurite formațiuni geologice și biodiversitate cu o varietate mare de, specii de ciuperci, mușchi, licheni, plante, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, precum și habitate forestiere și neforestiere.
2) Tronsonul Cahăn-Panoramic Căsaru, are o lungime de 2,3 km, cu o diferență de nivel pozitivă de 140 m (1060 m – 1200 m), iar timpul estimativ de parcurs este de 1 oră; se poate parcurge „la pas” sau cu bicicleta. Tronsonul urmărește un drum îngust, prin păduri seculare de molid, brad, fag sau paltin de munte. De pe acest tronson avem perspective spre Zimbroaia, Valea Lăzăroii, Miroslava, valea Bârgăului, satul Mureșenii Bârgăului, valea Blajului, culmea Dealul Pietrei-Arșița Mare-Bridirei.
3)Tronsonul Panoramic Căsaru – Poiana Tomnaticului, are o lungime de 3,8 km, cu o diferență de nivel pozitivă de 100 m (1200 m – 1300 m), iar timpul estimativ de parcurs este de 1-2 ore; se poate parcurge doar „la pas”. Tronsonul urmărește o potecă îngustă special amenajată și un drum îngust, prin păduri seculare de molid, brad, fag sau paltin de munte. De pe acest tronson avem perspective spre valea Blajului, Culmea Ariniș-Dealul, Pietrei-Arșița, Mare-Bridirei, lacul Colibița, Piatra lui Orban, Pietrele Tătărcii, Dealul Negru, Pietriceaua, satul Mița, Bistricior, Munții Rodnei;
4) Tronsonul Poiana Tomnaticului-Poiana Andreichi-Colibița, are o lungime de 3,7 km, cu o diferență de nivel negativă de 470 m (1300m – 830 m), iar timpul estimativ de parcurs fiind de 1-2 ore; se poate se poate parcurge „la pas”, sau cu bicicleta. Tronsonul urmărește o potecă și un drum îngust. De pe acest tronson avem perspective spre lacul Colibița, Piatra lui Orban, Pietrele Tătărcii, Dealul Negru, Pietriceaua, satul Mița, Bistricior. În Poiana Tomnaticului și Poiana Andreichi există două stâni amenajate, unde vara urcă oile la munte.
5) Tronsonul Poiana Tomnaticului-Vârful Căsaru (1583 m) – Panoramic Căsaru, are o lungime de 2,2 km, cu o diferență de nivel pozitivă de 283 m (1300 m-1583 m), și negativă de 383 m, iar timpul estimativ de parcurs este de 2-3 ore; se poate parcurge doar „la pas”, fiind tronsonul cu dificultatea cea mai mare, urmărește o potecă îngustă și abruptă special amenajată prin păduri de molid și brad. Poteca trece pe lângă epava elicopterului SMURD, prăbușit în data de 23 Decembrie 2006, accident care din fericire nu s-a soldat cu victime omenești, ci doar cu pagube materiale, asta și datorită personalului de la ocolul silvic care și-a dat concursul pentru localizarea acestuia în condiții meteo deosebit de vitrege.
6) Tronsonul Poiana Tomnaticului – Cioate – Cahăn, are o lungime de 2 km, cu o diferență de nivel negativă de 280 m (1300m – 1020 m), iar timpul estimativ de parcurs este de 1 oră; se poate se poate parcurge „la pas” sau cu bicicleta. Tronsonul urmărește un drum îngust și drumul auto forestier Surupătura.. De pe acest tronson avem perspective spre Piatra Fântânele, Muntele Zimbroaia, valea Lăzăroaia, Munții Rodnei.
ATENȚIE
Înainte de a porni la drum este bine de știut faptul că accesul cu autoturisme este permis doar până în locurile indicate pe hartă, însă locurile de parcare sunt limitate. Pe tronsoanele unde accesul se face „la pas” trebuie să ne echipăm corespunzător cu, încălțăminte și îmbrăcăminte adecvată obligatoriu cu o haină de ploaie având în vedere că la munte, vremea poate fi schimbătoare. Acolo unde sunt zonele de biodiversitate de importanță comunitară, vă rugăm să nu deteriorați habitatele și, pe cât posibil, să nu deranjați speciile protejate.
Îngrijiți amenajările special construite pentru turiști.
Având în vedere faptul că o mare parte din traseu se parcurge prin pădure, aprinderea focului este interzisă, nu veți găsi coșuri de gunoi, deoarece acestea atrag animalele sălbatice, așadar vă rugăm să păstrați curățenia, iar deșeurile să le păstrați asupra dumneavoastră.
Ține minte: Pădurile sunt casa animalelor sălbatice, tu eşti oaspetele. Nu pleca la drum singur, asigură-te că mergi cu cel puţin încă două persoane. Discuţiile dintre voi şi zgomotul pe care îl faceţi, cu siguranţă este auzit de animale şi ele vă vor evita, astfel veți transmite mesajul că sunteţi acolo. Evitați plimbările între asfințit și răsărit, utilizați drumurile și potecile marcate și evitați vegetația densă.
Fiind la munte, vara putem întâlni turme de oi, traseul trece pe lângă două stâni amenajate, astfel încât dacă vă întâlniți cu acestea, ar fi bine să nu agitați câinii ciobânești, „agresivitatea” lor are rol de apărare a turmei.
Este bine de știut faptul că mișcarea fizică este cea mai la îndemână formă de a ne crește producția de serotonină, denumită și ”hormonul fericirii”. Așadar, prin parcurgerea acestui traseu aveți posibilitatea de a vă înbunătății și sănătatea mintală pe lângă cea fizică.